.
.

.

CATALOGUL CU NOTE AL SEZONULUI 2014/15


Este una dintre tradiţiile blogului, aşa că nu putem renunţa la ea nici în acest an. Băieţii care ne-au oferit prea puţine momente frumoase, scoţându-ne în schimb peri albi vin în faţa “plutonului de execuţie” – fanii. Şi, ţinând cont de cum s-au comportat în ultimul sezon, puţini sunt cei care vor scăpa cu faţa curată.

Ca de obicei, sunt convins că notele de mai jos nu vor mulţumi pe toată lumea, aşa că sunt liberi să mă contraziceţi. E recomandat chiar. Înainte să începem, trebuie spus că am luat în considerare doar jucătorii care au bifat cel puţin un sfert din totalul meciurilor disputate de nerazzurri (13 din 52), singura excepţie fiind portarul de rezervă, Juan Pablo Carrizo, care a avut un rol important în Europa League.

JUCĂTORII

Mauro Icardi (48 de meciuri, 27 de goluri) – 8,5

Argentinianul nu a avut, practic, rival în acest sezon printre coechipierii săi. Golgheterul echipei şi al campionatului, dar, mai ales, o importantă creştere la nivelul jocului, vizibilă în special după revenirea lui Mancini. Maurito a rămas acelaşi prădător de careu, un veritabil număr 9 pe cale de dispariţie, însă, se transformă uşor şi sigur într-un atacant complet. În plus, este unul dintre puţinii componenţi ai actualului lot care are personalitate pe teren şi în afara lui. Faptul că şi-a prelungit contractul până în 2019, cu o meritată creştere salarială, îi linişteşte pe fani. În acest moment, un Inter fără Icardi este de neimaginat. Şi nu doar pentru că este jucătorul care a evoluat în cele mai multe meciuri din acest sezon.

Samir Handanovic (40 de meciuri) – 7,5

Constanţa l-a caracterizat mereu, iar acest sezon nu a fost diferit. Slovenul şi-a confirmat statutul de specialist al penalty-urilor şi pe cel de portar de top în Europa, însă din nou nu a fost ajutat de coechipieri. A comis câteva erori pe final de sezon, iar situaţia sa contractuală continuă să fie incertă, însă aceste amănunte nu-i pot pune în umbră prestaţiile prin care a curăţat mizeria făcută de colegii care se presupune că ar trebui să-l protejeze.

Mateo Kovacic (44 de meciuri, 8 goluri) – 7

Îmi asum, şi sper să nu mai fie nevoie să mă repet, un anume subiectivism atunci când vine vorba despre croat. Dar, până la urmă, este al treilea marcator al echipei în acest sezon, după doi ani în care nu marcase deloc, iar atunci când a fost folosit cu regularitate şi pe o poziţie pe care se simte confortabil, a confirmat talentul uriaş pe care îl are. A încheiat sezonul cu o evoluţie excelentă, însă emoţiile în privinţa unei eventuale despărţiri de Kovacic continuă să fie mari. Asta deşi vânzarea lui este ilogică din punct de vedere sportiv. Acelaşi lucru este valabil şi din punct de vedere financiar, dacă ne gândim la sumele vehiculate în cazul unei cedări.

Rodrigo Palacio (41 de meciuri, 12 goluri) – 7

Cel mai dificil sezon la Inter pentru RodriGOL. Întors accidentat de la Cupa Mondială de anul trecut, argentinianul a avut o primă jumătate de stagiune extrem de slabă, golgheterul nerazzurrilor din precedenţii doi ani nereuşind să înscrie vreun gol. A spart gheaţa la finalul lui 2014, problemele medicale au rămas în urmă, iar “El Trenza” a fost mai aproape de nivelul din anii trecuţi şi a terminat sezonul mai mult decât decent, fiind al doilea marcator al echipei. Totuşi, la 33 de ani, probabil că un rol de plan secund este alegerea cea mai corectă pentru viitor.

Fredy Guarin (37 de meciuri, 7 goluri) – 6,5

Acelaşi jucător inconstant, limitat din punct de vedere tactic şi incapabil să-şi atingă întregul potenţial pe care îl are. Şi în acest sezon, columbianul a alternat momentele de calitate cu cele în care părea catapultat pentru prima oară pe un teren de fotbal. În cazul unei oferte decente, e aproape imposibil de explicat de ce ar fi păstrat la echipă. Cu greu se mai poate aştepta cineva la un salt calitativ definitiv din partea sa.

Gary Medel (44 de meciuri) – 6,5

Până în urmă cu aproximativ o lună, susţineam că chilianul poate intra lejer între cei mai buni trei interişti ai sezonului. Finalul de stagiune nu a fost, însă, unul grozav nici pentru el, dar, în ciuda faptului că nota sa a avut de suferit, Medel a avut un prim an pozitiv la Milano. Este primul din Serie A la pase reuşite (2.474), al doilea la baloane jucate (3.157) şi al cincilea la recuperări (267). În ceea ce mă priveşte, rămâne o variantă mai mult decât decentă pentru linia de mijloc. Chiar şi din postura de rezervă.

Hernanes (36 de meciuri, 5 goluri) – 6,5

Dacă în cazul lui Medel finalul de sezon a scăzut nota, în ceea ce-l priveşte pe Hernanes, lucrurile stau exact invers. Brazilianul a fost din nou jucătorul foarte bun şi decisiv de la Lazio, regăsindu-şi locul şi ritmul sub conducerea lui Mancini, care l-a preferat în faţa lui Shaqiri în ultima parte a campionatului. Totuşi, insuficient pentru un jucător care ar fi trebuit să devină simbolul noului Inter al lui Thohir. La fel ca la Guarin, clubul nu ar trebui să stea pe gânduri în cazul în care primeşte vreo ofertă.

Marco Andreolli (13 meciuri) – 6

Revenit la Inter vara trecută, Andreolli nu a bifat decât 13 meciuri, mult prea puţine în contextul în care apărarea a fost un dezastru de-a lungul întregului sezon, iar fundaşul de 28 de ani (pe care îi va împlini pe 10 iunie) nu a dezamăgit în nici una dintre apariţii. Când a fost nevoie de el, a intrat, a făcut ce se aştepta din partea lui şi a continuat să-şi vadă de lucru. Momentul său de “glorie” rămâne cel din partida cu Genoa, atunci când l-a lovit cu mingea în plină figură pe Mancini. Din păcate, tehnicianul nerazzurrilor nu a gândit mai limpede nici după acel episod şi a continuat să insiste cu tandemul Ranocchia-Juan Jesus în centrul defensivei.

Davide Santon (14 meciuri) – 6

Il Bambino s-a întors acasă, după experienţa de la Newcastle şi, iniţial, nu a părut să mai aibă probleme medicale, din cauza cărora cariera sa a avut de suferit. Al doilea început la Inter a fost unul pozitiv, cu prestaţii solide şi sigure, însă, pe final, a fost folosit tot mai puţin, în urma unor mici probleme fizice. Versalitatea, faptul că ştie bine clubul şi că s-a întors mai matur din Premier League probabil că îl vor transforma într-un om de bază în sezonul următor.

Marcelo Brozovic (16 meciuri, 1 gol) – 6

Sosit de asemenea în iarnă, croatul s-a impus repede în prima echipă, devenind un jucător foarte important pentru Mancini. Primele sale apariţii au impresionat, însă continuarea nu a fost la acelaşi nivel. Totuşi, calităţile unui jucător de doar 22 de ani, care este titular într-o naţională în care se ajunge foarte greu, nu pot fi puse la îndoială după doar o jumătate de sezon, şi aceea agitată. Mai ales că, finalul campionatului a arătat un uşor reviriment, confirmat şi de golul din meciul cu Empoli, primul al său în nerazzurro.

Xherdan Shaqiri (20 de meciuri, 3 goluri) – 6

Încă o achiziţie din ianuarie care a început în forţă, cu goluri în toate cele trei competiţii, pentru a încheia sezonul ca rezervă. De fiecare dată când Mancini a fost întrebat despre elveţian, răspunsul a fost acelaşi: trebuie să se adapteze şi să ajungă la cel mai bun nivel din punct de vedere fizic. Sunt convins că va fi unul dintre punctele fixe ale echipei în stagiunea următoare şi că va confirma investiţia făcută de club pentru achiziţionarea sa.

Dani Osvaldo (19 meciuri, 7 goluri) – 6

Sunt de acord că ar fi meritat o notă mai mare şi că, dacă ar fi rămas la Inter, ar fi fost probabil al doilea golgheter al echipei. Însă gestul care a dus la despărţirea de el s-a petrecut pe teren, nu în afara lui, astfel că nu poate fi trecut cu vederea atunci când analizăm prestaţiile jucătorului Osvaldo. Păcat de talentul său indiscutabil, pe care l-a arătat şi în tricoul nerazzurro. Golul cu Atalanta rămâne printre highlights-urile sezonului.

Nemanja Vidic (28 de meciuri, 1 gol) – 5,5

L-am aşteptat extrem de încântat, fiind convins că poate fi liderul unei apărări care a rămas orfană de Walter Samuel, zidul acelui Inter strălucitor care cucerea Europa. Din păcate, sârbul nu a confirmat aşteptările puse în el, deşi a avut destule momente în care a amintit de fundaşul excepţional din perioada Manchester United. Bilanţul său este, însă, mai curând negativ. Chiar şi aşa, nu ştiu cât de bună este ideea de a renunţa la el.

Danilo D’Ambrosio (32 de meciuri, 3 goluri) – 5,5

Un fundaş lateral banal, care, în ciuda unor evoluţii bune, mai ales în Europa League, unde, la un moment dat devenise golgheter, nu îşi poate depăşi condiţia. Este greu de crezut că poate fi titular într-o echipă care îşi propune cel puţin clasarea pe podium.

Juan Pablo Carrizo (12 meciuri) – 5

În urmă cu mai mulţi ani, era considerat unul dintre cele mai mari talente ale Argentinei pe postul de portar. Nu a confirmat niciodată, iar meciul tur cu Wolfsburg, din optimile Europa League, ne-a arătat şi motivul.

Hugo Campagnaro (16 meciuri) – 5

Nimic în comun cu fundaşul excelent de la Napoli şi din primele luni de la Inter. Greu de imaginat că îl vom revedea în nerazzurro şi în sezonul următor.

Yuto Nagatomo (18 meciuri) – 5

E adevărat, problemele medicale i-au afectat evoluţiile, însă niponul a fost departe de nivelul arătat în sezonul precedent, când limitele sale defensive au fost acoperite de aportul ofensiv.

Zdravko Kuzmanovic (25 de meciuri, 1 gol) – 5

Un alt jucător care nu şi-a justificat în niciun fel prezenţa în lotul Interului. Vorbim despre ceea ce ar presupune un lot al Interului, nu despre cel actual, pentru că altfel se încadrează perfect în peisaj.

Joel Obi (17 meciuri, 1 gol) – 5

Nici măcar un gol care a evitat un eşec în Derby nu este suficient pentru a salva un sezon în cel mai bun caz mediocru.

Juan Jesus (45 de meciuri) – 4,5

Vă vine să credeţi sau nu, brazilianul a fost al doilea cel mai folosit interist în acest sezon. Însă, indiferent că a jucat în centru sau pe stânga, evoluţiile sale au fost aproape mereu slabe, în cel mai bun caz. Dezamăgirea este cu atât mai mare cu cât vorbim despre un jucător care are calităţi fizice remarcabile şi care ar avea potenţial să devină un fundaş bun.

Dodo (28 de meciuri, 2 goluri) – 4,5

Pe sistemul iarna nu-i ca vara, oficialele nu-s ca amicalele. Un eşec total.

Lukas Podolski (18 meciuri, 1 gol) – 4,5

Exceptând meciurile cu Juventus, din tur, Roma şi Udinese, în acesta din urmă marcând şi singurul său gol la Inter, germanul a fost o dezamăgire de proporţii uriaşe. În orice caz, e sigur că s-a simţit bine în vacanţa de jumătate de an la Milano.

Yann M’vila (14 meciuri) – 4

E trist să vezi ce s-a ales dintr-un talent uriaş, pe care şi-l dorea jumătate de continent în urmă cu câţiva ani. Absolut nimic de semnalat în perioada petrecută la Inter.

Andreea Ranocchia (42 de meciuri, 2 goluri) – 4

Ok, sunt de acord că nu a fost cel mai slab interist al sezonului. Probabil că o notă ca cea acordată lui Vidic ar fi reflectat realitatea. Dar de la căpitanul lui Internazionale Milano aştepţi altceva. Cu greu poate crede cineva că Ranocchia poate strânge echipa în jurul său în momentele dificile şi să-i dea acel imbold necesar pentru a le depăşi, în condiţiile în care el însuşi nu se poate aduna şi motiva. Când la absenţa calităţilor de lider necesare pentru purtarea banderolei la un club important se adaugă şi numeroasele gafe de începător, nota nu poate fi alta.

Media notelor jucătorilor este de 5,70. Poate puţin cam mare, ţinând cont de ceea ce au oferit, dar e suficient pentru a explica sezonul dezamăgitor de care am avut parte.

ANTRENORII

Walter Mazzarri – 4,5

Aş avea multe de spus, dar probabil că m-aş repeta. În plus, privesc pe geam şi mă aştept ca în orice moment să înceapă să plouă.

Roberto Mancini – 5,5

Din punct de vedere al jocului, echipa a arătat mai bine decât în timpul predecesorului său. Mult mai bine chiar, în anumite momente. Rezultatele şi clasarea finală au lăsat, însă, de dorit. Totuşi, vorbim de un antrenor carismatic, cu o carte de vizită importantă şi care, cel puţin în ceea ce mă priveşte, continuă să aibă un capital de încredere destul de mare. Dar, aşa cum am mai spus, Mancio a ridicat singur ştacheta aşteptărilor în sezonul viitor, deci toţi ochii vor fi aţintiţi asupra lui.

CONDUCEREA – 5

Primul sezon întreg cu Erick Thohir ca preşedinte s-a încheiat cu ratarea calificării în Europa. Deci, o bilă neagră. Deşi transferurile făcute la începutul şi în timpul sezonului au fost considerate bune, terenul a spus altceva. Aşa cum am scris şi la jucătorii respectivi, stagiunea următoare va oferi mai multe răspunsuri în privinţa valorii lor. Dar este evident că şi conducerea are partea sa de vină pentru rezultate. Aspectele pozitive ţin mai mult de comunicare şi de prezenţa mediatică a clubului, un plus evident faţă de perioada Moratti. Fanii nu îşi doresc, însă, vorbe frumoase şi comunicate bine scrise, ci fapte. E timpul să le vedem.




4 thoughts on “CATALOGUL CU NOTE AL SEZONULUI 2014/15

  1. seby

    Da, e ok cu notele, unde am simtit ca ai dat/luat ai precizat ca’s metafore sau favoritisme 😛

    Andreollli, un interist 100%, produs al clubului, fara greseli grave la activ, cu potential de capitan, a jucat al naibii de putin. Pacat.

    Reply
  2. tutti66

    Mauro Icardi-excelent,se tot vorbea de vice Milito acum ne trebuie un vice Icardi.
    Samir Handanovic-cam nesigur,ca Julio Cesar in ultimul an la Inter;daca apararea e varza asta te motiveaza sa-i scoti din belea si nu trebuie sa te faca nesigur.
    Mateo Kovacic-talent care nu-i pus in valoare,nu stiu cum e mai bine sa-l vindem sau sa ne chinuim cu el
    Rodrigo Palacio-eu cred ca a venit nepregatit de la Cupa mondiala si un pic bulversat(sa uitat in jur,l-a vazut pe Messi,Higuain,Di Maria si s-a intrebat eu ce caut aici ?) acel CM ia facut mai mult rau.Daca nu avea problemele medicale era la intrecere cu Icardi pentru golgheter.
    Fredy Guarin-eu sunt de parere ca un singur columbian ajunge in lot,cum a venit Murillo….
    Gary Medel -muncitor,nu-i glezna fina ci distrugator
    Hernanes-cine sa ofere macar 12 milioane pe el,asa ca-l mai pastram.
    Marco Andreolli-baiatu nu e Samuel,dar e decent
    Davide Santon-astept sa demonstreze
    Marcelo Brozovic-un jucator pe placul meu.
    Xherdan Shaqiri-centreaza ca nimeni altul,dar pentru mine un albanez ramane doar un albanez.
    Dani Osvaldo-un caracter dificil ne nu va face pui pe niciunde,doar in tabloide.
    Nemanja Vidic-nu degeaba a plecat de la MU,a trecut timpul peste el
    Danilo D’Ambrosio-slab fundas lateral,nici cu atacul nu prea le are nici sa se apere nu prea.
    Juan Pablo Carrizo-cum ucraineni nu trebuie sa-l uite pe arbitrul ceh sau slovac de la Qarabag-Inter,nici VW pe el
    Hugo Campagnaro-a trecut timpul peste el.
    Yuto Nagatomo-japonez,pacat ca nu sa facut inginer poate inventa ceva,asa ne freaca noua nervi pe teren.
    Zdravko Kuzmanovic-intrebarea e urmatoarea:cand pleaca ?
    Joel Obi-umplutura de care trebuia sa scapam mai demult si pe bani
    Juan Jesus-eu sper ca nu asta e valoarea lui,fiind tanar poate ceva probleme mentale “gen Pastore” sper ca-si revine dar nici daca-l vindem nu ma supar.
    Dodo-cu asta habar nu am ce poate fi.
    Lukas Podolski-FC KOLN,atat.
    Yann M’vila-cand nu faci fata la Rubin ce cauti la Inter ?
    Andreea Ranocchia-asta nu-i italian
    Walter Mazzarri-eu incerc sa-l uit
    Roberto Mancini-experienta e principalul lui atu
    CONDUCEREA-ET la Jakarta,manageri din toate colturile lumii,am inteles ca vine Stankovici team manager trebuie unul pe langa Ausilio cu capul pe umeri si sange in vene.

    Reply
  3. Deki

    Ba,sunt de acord cu tine,dar la fiecare nota trebuie cu 2 mai putin,exceptia fiind Icardi.

    Singurii care merita nota peste 4 dar nu mai mare de 5 sunt Handanovic,Kovacic si poate Palacio.

    Inainte numaram pe degetele de la o mana jucatorii care nu erau de Inter,acum ii numaram pe cei care sunt de Inter.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *