.
.

.

PRO ŞI CONTRA DE BOER


Până la urmă, lunga vară fierbinte a Interului şi a lui Roberto Mancini pare să se încheie cu un deznodământ totuşi aşteptat – plecarea antrenorului. Infinitele mofturi ale tehnicianului (care ar fi culminat cu refuzul de a semna un nou contract, nemulţumit, suprinzător!, de anumite clauze legate de obiective şi de faptul că nu avea putere de decizie în mercato) şi rezultatul din ultimul amical, cu Tottenham, au dus răbdarea conducerii dincolo de limită.

Numele anunţat unanim de presa italiană pentru banca nerazzurrilor este Frank De Boer, fostul antrenor al lui Ajax Amsterdam, care potrivit Gazzettei dello Sport, ar urma să-l aibă în staff şi pe Cristi Chivu. Unul dintre motivele pentru care oficialii clubului s-au gândit la fostul fundaş este legat de limba italiană, pe care tehnicianul olandez nu o cunoaşte. În al doilea rând, Chivu a evoluat pentru “lăncieri” şi ştie care este filosofia lui De Boer, astfel că poate ajuta la implementarea acesteia la Inter.

Despre toate aceste lucruri vom mai discuta. Însă acum vă propun o serie de argumente pro şi contra Frank De Boer. Concluziile le trageţi singuri.

PRO

-Un antrenor cu nume, rezultate şi experienţă. Deşi are doar 46 de ani, lui De Boer nu îi lipsesc nici rezultatele, nici experienţa. A câştigat de patri ori la rând titlul în Olanda, cu Ajax, o performanţă cu care nu se pot lăuda monştri sacri precum Rinus Michels sau Louis Van Gaal, în condiţiile în care, până la venirea lui, “lăncierii” nu mai fuseseră campioni de şapte ani. De pe vremea lui Ibrahimovic, Sneijder, van der Vaart, Heitinga sau Maxwell, ca să vă faceţi o idee mai clară. Iar aceste performanţe nu au venit întâmplător. Posibilul urmaş al lui Mancini a avut un parcurs firesc, fără să ardă etapele, după ce a agăţat ghetele-n cui. A început la academia celor de la Ajax, a fost o perioadă secundul lui Bert van Marwijk, la naţionala Olandei, finalistă la Cupa Mondială din 2010, înainte de a ajunge principal la cea mai titrată echipă din Ţara Lalelelor, în urmă cu şase ani. La toate acestea, se adaugă numele său, care impune respect datorită unei cariere importante ca jucător. La un club ca Inter, e un aspect care contează. Nimeni nu mai vrea gaperini şi mazzarri pe bancă.

-E flexibil din punct de vedere tactic. Ca un reprezentat de seamă al lui Ajax şi al fotbalului olandez, De Boer e adeptul sistemului 4-3-3. Însă nu este genul de tehnician obtuz. Ştie să se adapteze şi nu ezită să schimbe modulul sau tactica atunci când este necesar. Din punct de vedere tactic (iar articolul ăsta vă ajută să vă faceţi o imagine), este undeva între Cruyff şi Van Gall. De la primul a preluat ideea jocului de posesie, de la cel de-al doilea, organizarea defensivă. În special a doua parte s-ar putea să fie de folos în Serie A.

-Ştie să lucreze cu tinerii. Când ai crescut la Ajax, când ai jucat la Ajax şi când ai antrenat la Ajax, atât la tineret, cât şi la echipa mare, această afirmaţie nu mai are nevoie de nicio dovadă pentru a fi susţinută. În condiţiile în care noii proprietari vor să pună accent pe tinereţe (deşi transferurile din această vară par să spună altceva), un tehnician ca De Boer pare să fie cea mai bună alegere. Olandezul va avea, însă, de luptat cu mentalitatea italiană şi cu sistemul din il calcio care face dificilă trecerea de la Primavera la Serie A. Însă cineva care i-a crescut pe Christian Eriksen, Toby Alderweireld şi chiar Daley Blind, până la un punct, are cu siguranţă tot ce-i trebuie pentru a reuşi la acest capitol.

-Dorinţa de revanşă după rezultatele din ultimele două sezoane. De Boer a reinstaurant hegemonia Ajax în Eredivise, cucerind titlul în fiecare dintre primele patru sezoane petrecute pe banca “lăncierilor”. Ultimii doi ani au fost, însă, dezamăgitori, iar totul a culminat cu pierderea titlului în ultima etapă a stagiunii precedente, împotriva unei echipe deja retrogradate. Acum, olandezul este pregătit de un nou start, iar prezenţa într-un campionat evident mai competitiv şi dorinţa de revanşă sunt motivaţii suficiente pentru cineva care nu s-a ferit vreodată de provocări.

-Proiect pe termen lung. De Boer nu va fi doar o manta de vreme rea. Se pare că Inter i-a pregătit un contract valabil pe trei sezoane, ceea ce arată încrederea clubului în noul antrenor şi disponibilitatea conducerii de a-i permite acestuia să lucreze liniştit şi pe termen lung. Sigur, asta nu înseamnă că tehnicianul olandez va rămâne până în 2019, dacă lucrurile nu merg în direcţia corectă.

CONTRA

-Riscul de a avea un alt sezon de tranziţie. A se citi un alt an ratat. Nu neapărat din cauza lipsei de valoare a antrenorului, ci a situaţiei în care acesta preia echipa – timp foarte scurt până la începutul noii ediţii din Serie A, pregătirea făcută de altcineva, transferuri realizate pentru un tehnician cu o filosofie diferită. Contraexemplul cu Luciano Spalletti care a salvat sezonul Romei după ce l-a înlocuit pe un Rudi Garcia mancinian poate fi valabil, dar cu anumite rezerve. Să nu uităm că Spalletti a preluat o echipă pe care o cunoaştea, într-un campionat în care s-a format ca antrenor. În acest moment, un alt an fără Liga Campionilor pentru Inter e un pronostic mai realist decât o clasare pe podium.

-Diferenţele între filosofia olandeză şi cea italiană. Fotbal total vs. catenaccio. “Bel gioco” vs. rezultat cu orice preţ. Promovarea tinerilor vs. experienţă. Aş putea continua, dar sunt convins că aţi prins ideea. Poate că De Boer va reuşi să-şi implementeze ideile, dar cu siguranţă (şi acum revenim puţin la punctul anterior) i-ar fi fost mai uşor dacă această schimbare s-ar fi produs în mai, atunci când Mancini a făcut primele mofturi, şi dacă ar fi avut la dispoziţie jucători potriviţi stilului său (accept, însă, că poate lucra ce ştie cu un trio ofensiv Candreva-Icardi-Perisic). Aşadar, nu este imposibil ca Inter să-şi schimbe stilul, dar acesta nu este un proces care se va produce peste noapte şi va fi nevoie de răbdare. Un concept care nu prea există în Italia.

-Rezultate neconvingătoare în Europa. Debutul a fost spectaculos. O victorie cu AC Milan, în grupele Ligii Campionilor. Dar apoi a urmat eliminarea din Europa League, în faţa lui Spartak Moscova, care a mers mai departe cu scorul general de 4-0. În sezonul 2012/13, Ajaxul lui De Boer a terminat pe 3 într-o grupă a UCL cu Dortmund, Real Madrid şi Manchester City, datorită unui succes cu 3-1 în faţa englezilor, pregătiţi pe atunci de – ce ironie! – Roberto Mancini. “Lăncierii” au mers din nou în Europa League, de unde au fost scoşi de Steaua, după ce se impuseseră cu 2-0 la Amsterdam, în tur. Anul următor a adus un 2-1 cu Barcelona şi două remize cu Milan, în grupele Ligii, dar şi o altă eliminare surprinzătoare în UEL, în faţa lui Red Bull Salzburg. În stagiunea trecută, Ajax a ratat calificarea în grupele UCL, pentru ca apoi să termine doar pe 3 într-o grupă de Europa League cu Molde, Fenerbahce şi Celtic. Nu e o carte de vizită prea bună pentru un antrenor care va avea printre obiective şi readucerea Interului în prim plan în Europa.

-Antrenor adus de minoritatea din club. De Boer este alegerea lui Erick Thohir, care, din ce a scris presa italiană, a stat de mult cu ochii pe tehnicianul olandez. Dar, în acest moment, indonezianul este partea minoritară din club, chiar dacă a rămas preşedinte, şi există posibilitatea să-şi vândă şi restul pachetului de acţiuni, situaţie în care Suning rămâne cu o echipă antrenată de un om pe care nu l-a ales. Iar asta ar putea aduce alte schimbări, astfel că discursul legat de continuitate şi proiect va deveni istorie.

-Cum rămâne cu Simeone? Recunosc, ăsta e mai curând un argument de fan care stă la bere cu prietenii. Dar marele vis al suporterilor interişti este să-l vadă pe “Cholo” pe banca nerazzurrilor, iar 2017 părea să fie anul corect pentru ca asta să se întâmple. Câţi dintre voi sunt dispuşi să renunţe la visul Simeone sperând că De Boer va reuşi totuşi să aibă rezultate? Eu ştiu cel puţin unul care nu vrea asta.




4 thoughts on “PRO ŞI CONTRA DE BOER

  1. MishuB

    Sa zicem ca De Boer e ok insa ‘timingul’ a aiurea de tot, atat pt el cat si pt Inter. nici nu are timp sa vada echipa la niste amicable.
    Invinuiesc aici pe Mancini care pur si simplu a vrut sa faca rau de cand s-a comportat ca o fetita de gradinita. Ca o paranteza si Icardi face la fel. Personal nu l-as mai vrea in echipa. cred ca atitudinea lui va dauna vestiarului.

    Forza Inter!

    Reply
  2. Tibi

    Ce om si Mancini…sunt dezamagit de atitudinea lui. Mai mult ca sigur stia ca vrea sa plece de mai multa vreme. Nu faci pregatirea impreuna (oricum nu s-a inchegat nimic, el nici acum nu avea un sistem de joc) si apoi pleci. Astia-s oamenii…Personal am incredere totala in de Boer si nu cred ca o sa fie o fetita bosumflata cum a fost Mancini. Daca echipa joaca fotbal sub conducerea lui (este posibil!) Eu cred ca o sa il faca uitat pe Simeone. Ramane de vazut. Pana atunci benvenuti Frank!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>