.
.

.

SUPERLATIVELE NERAZZURRE ALE ANULUI


Poate că atunci când facem media între prima parte a lui 2015 şi a doua sa jumătate, rezultatul nu este cel pe care l-am fi aşteptat. Mai ales că anul a început încurajator, cu o remiză ce putea deveni uşor o victorie la Torino, cu Juventus. Ratarea calificării în cupele europene la finalul sezonului trecut rămâne, indiferent de unghiul din care privim problema, o dezamăgire şi un eşec. Consolarea a venit de la Mauro Icardi, care a câştigat titlul de golgheter al campionatului, la egalitate cu Luca Toni, iar neparticiparea în competiţiile continentale i-a permis lui Roberto Mancini să construiască o echipă capabilă să aştepte 2016 de pe primul loc în Serie A.

Aşadar, chiar dacă anul pe care îl vom încheia peste mai puţin de 48 de ore a fost unul dificil şi lipsit de trofee, modul în care se termină îl face, totuşi, cel mai bun din 2010 încoace. Şi, poate mai important, oferă motive de optimism pentru partea a doua a sezonului. Să nu fim, deci, mai catolici decât Papa şi să facem pe nemulţumiţii. Dar acum aşteptăm mai mult.

Până vom descoperi ce ne va aduce 2016, vă propun, ca la finalul fiecărui an, să ne uităm în urmă la ultimele 12 luni şi să decidem superlativele nerazzurre ale lui 2015. Mai jos veţi găsi opţiunile mele la fiecare categorie (cu un grad ridicat de subiectivism), alături de alte nominalizări şi sondajele în care puteţi vota. De asemenea, vă aştept la comentarii pentru a ne contrazice.

Jucătorul anului: Mauro Icardi

Nimeni nu se aştepta la asta, ştiu. Dar cred că este o alegere cât se poate de logică, lăsând deoparte faptul că Maurito este favoritul meu din actualul Inter. De calităţile sale s-au îndoit puţini, dar 2015 a fost anul consacrării definitive pentru argentinian. A devenit al treilea cel mai tânăr interist care câştigă titlul de capocannoniere, după nişte anonimi Giuseppe Meazza şi Antonio Angelillo, şi le-a călcat astfel pe urme unor conaţionali precum Hernan Crespo, Gabriel Batistuta sau Diego Maradona. Mai mult decât atât, a devenit şi căpitanul echipei. În ciuda unui început de sezon nesigur, rămâne principalul marcator al echipei. Revirimentul din ultimele partide ale anului a arătat că instinctul de killer este acelaşi, iar golurile sale pot face diferenţa şi în 2016.

Pentru titlul de cel mai bun jucător al Interului în 2015 mai pot intra în discuţie Samir Handanovic, autorul unor prestaţii excepţionale, mai ales în seria de victorii cu 1-0, sau Gary Medel, a cărui constanţă şi polivalenţă l-au făcut fundamental pentru Mancini. Nici golul victoriei cu Roma nu a fost rău. De asemenea, deşi au jucat doar în a doua parte a anului, Miranda şi Jeison Murillo merită amintiţi aici.

Transferul anului: Jeison Murillo

Am avut parte de schimbări radicale ale lotului în 2015. Împins de la spate de Mancini, parcă mereu nemulţumit, Ausilio a avut foarte puţine momente de respiro în cele două perioade de mercato din anul pe care ne pregătim să-l încheiem. Spre deosebire de sezoanele precedente, cei mai mulţi dintre jucătorii aduşi au devenit oameni importanţi pentru echipă şi au devenit titulari indiscutabili. Nu este deloc uşor să alegi transferul acestui an la Inter, dar eu votez pentru Jeison Murillo. Mă gândesc atât la faptul că fundaşul columbian a fost achiziţionat în avans, înainte ca explozia de la Copa America să-i crească enorm cota, cât şi la raportul calitate-preţ. După prestaţiile din această primă parte a sezonului, suma de doar 8 milioane de euro plătită în schimbul sud-americanului de numai 23 de ani sună atât de bine încât parcă nu este adevărată. Un adevărat chilipir.

Nu trebuie să-i uităm, însă, pe partenerul lui Murillo din centrul cele mai bune defensive a campionatului, brazilianul Miranda, pe Marcelo Brozovic, care arată calităţi nebănuite iniţial, pe Stevan Jovetic, muntenegreanul a cărui aventură la Inter a început spectaculos, sau pe Adem Ljajic, deocamdată doar împrumutat, dar cu şanse mari de a fi transferat definitiv la sfârşitul campionatului.

Golul anului: Jeison Murillo vs. Frosinone

Iar aici vă confruntaţi cu subiectivisul meu. Cele două bijuterii reuşite de Brozovic pe final de an, cu Udinese şi Cagliari, torpila lui Guarin din returul cu Celtic sau primul gol în nerazzurro pentru Jovetic, contra Atalantei, ar fi, probabil alegeri mai corecte. Dar am asistat pe viu la meciul respectiv, unul după care oricum v-am anunţat că Murillo mi-a intrat definitiv la suflet, astfel că opţiunea mea nu putea fi alta. Şi oricum, trebuie să recunoaşteţi că acţiunea care s-a terminat cu golul columbianului este atipică pentru un fundaş. Plus assistul lui Jovetic…

 

În orice caz, vin cu alte nouă nominalizări din care puteţi alege. Ca de fiecare dată, puteţi vota trei goluri, cele care v-au plăcut cel mai mult.

Aşadar, Il Bomber Icardi deschide lista, cu golurile înscrise împotriva lui Juventus, Palermo şi Cagliari.

 

 

 

Multe se pot spune despre Guarin, dar nu şi că nu ştie să marcheze spectaculos. În sprijinul acestei afirmaţii vin golurile înscrise cu Celtic şi în Derby della Madonnina.

 

 

Tot cu două nominalizări este prezent pe această listă şi Brozovic. #EpicGoluri de la #EpicBrozo

 

 

Jovetic a debutat oficial pentru Inter cât se poate de spectaculos. Cu un gol splendid, în ultimul minut al meciului cu Atalanta.

 

Şi încheiem lista nominalizărilor pentru golul anului cu Podolski şi singura sa reuşită în nerazzurro. Măcar a fost una cu adevărat specială şi de 3 puncte.

Cel mai bun meci al anului: Inter – Roma 2-1

La sfârşitul lunii aprilie, Inter a pus capăt unei perioade de patru ani în care nu reuşise să câştige în faţa Romei. A făcut-o graţie unui gol marcat de Icardi, pe final. Dar a fost un succes logic şi meritat. Şi, mai ales, aşa cum scriam în cronica acelei partide, a fost un succes care a întărit senzaţia că „începe să se construiască ceva interesant”. Egalul cu Juventus, care a deschis anul 2015, şi victoriile la scor cu Atalanta (4-1) şi Udinese (4-0), precum şi succesul la limită cu Genoa (1-0), una dintre cele mai solide prestaţii din acest sezon, sunt celelalte nominalizări.

Fără minutul ăla teribil din final, aş fi pus la nominalizări şi meciul cu Napoli, din acest sezon. Totuşi, merită să ne amintim de acea partidă, pentru că ea a arătat progresele făcute de Inter şi la nivelul jocului.

Cel mai frumos moment din 2015: victoria din Derby

Sunt mai multe motive pentru această alegere. Primul, pentru că după acel meci am putut striga “Salutate la capolista”, fără să-mi imaginez voi continua să o fac şi acum. În al doilea rând, pentru că acel succes a venit după o vară în care presa italiană anunţa Apocalipsa nerazzurra, în timp ce lui Sinisa cel Mare i se clădise deja soclul statuii. În al treilea rând, pentru că am trăit acel meci alături de o parte dintre voi şi am putut să ne bucurăm împreună.

BONUS: Pentru un fost mare fotbalist, Mancini a avut prea multe probleme cu mingea în 2015.

Da, au fost şi dezamăgiri, şi meciuri sub orice critică, şi transferuri ratate, şi momente urâte în 2015. Dar în ultimii ani am tot vorbit despre astfel de lucruri. Acum vreau să terminăm pe un ton optimist, mai ales că avem motive să o facem. La mulţi ani, interişti!




6 thoughts on “SUPERLATIVELE NERAZZURRE ALE ANULUI

  1. Daniel

    La multi ani, interisti, la multi ani Inter Club Bucarest !
    Salutate la capolista !
    Fara indoiala, meciul anului a fost derbyul cu Bilan. Ne-am adunat mai multi ca niciodata. Eram sub acelasi acoperis, la 2 3 mese distanta de milanisti care erau peste 15, noi eram putin peste 10… Pasiunea nebuna, simpatii, antipatii…aveam de toate… Ionut, Miki, toti specialistii :)). Argumente care mai de care, retorica de diverse tipuri …. Dar a venit capul lui Fredy din finalul primei reprize… rasete , voie buna , sa vedeti ca da asta vreo doua goluri si mictioneaza Daniel pe noi pe toti :)))))). Dar macar de-ar fi asa si i-am bate. Bai si ce gooool a dat, ce bucurie nebuna, ce nebunie descreierata, ce de cantece cu La capolista se ne va, ce de Salutete la capolista…
    Cate frigidere le-ati umplut lu Mancini si Tohir, ce de mui dupa mercato din vara. Vai, Doamne, l-am avut pe Dzeul fotbalului viitor, Kova si l-am vandut. Mie dupa Shaq mi se rupea sufletul c-a plecat, de plecarea lui Hernanes ma miram si ma bucuram…plecat si la bordelul b atranei curve si-n ultimele ore :)). Dar chiar i-a iesit lu Austillo. Au plecat cei 3 creatori (inconstanti toti 3, de neinlocuit niciunul dar fiind 3 era ok)…s-a dus dracu fantezia noastra, sclipirile pe care le aducea in vremea buna, rar dar foarte scipitoare scipirile…Recoba…
    S-a dus dracu fantezia, plangea lumea ca 1-0 intra o data, de doua, de trei…dar nu poti castiga un titlu asa…..si-au fost 8…Mancini a creat Interul tripletei magice, Mancini a creat Interul 2010. Dupa sezonul trecut nu jucam in Europa…dar decat tururi preliminare, deplasari la dracu cu carti…oboseala, accidenrtari, lot mai numeros…grupe de Europa League in care sa tai Europa saptamanal pt 3 lei…. decat sa toate astea….acum, la sfarsit de 2015, Mancini, Austilo si Tohir au preferat, au stiut, au reusit sa ne aduca pe primul loc, intram in 2016 pe prima pozitie a Serie A. Nici nu am fi putut spera la atat de mult.
    Grazie Austillo, Mancini+ET-pt mercato
    Grazie Handa, Murillo si Miranda pt toate
    Grazie Mello si Guarin pt cele 8 victorii cu 1-0. Dupa primele 5, corect intreba Ionut – Ati fi preferat o victorie cu 5-0 decat 5 cu 1-0 ?
    Grazie EpicBrozo pt goluri si…

    Grazie tuturor, chiar si schiopului de Bia :))….a facut si cateva meciuri bune…si tinandcont ca era liber de contract, si mai e si produsul nostru…

    GRAZIE MANICI, FORZA INTER

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>