.
.

.

CINCI ÎNTREBĂRI DUPĂ AMICALUL CU PAOK SALONIC


Amicalul de aseară cu PAOK Salonic a încheiat seria meciurilor de pregătire din această vară. Deşi ultimul test înaintea debutului oficial al sezonului ar fi trebuit să ne ofere cât mai multe răspunsuri, jocul cu grecii ne-a lăsat cu mai multe întrebări. Încerc să-mi fac curaj şi să spun că nu trebuie să ne panicăm mai mult decât este cazul, dar este evident că prestaţia din Grecia, care a venit la doar câteva zile după eşecul de la Frankfurt, este îngrijorătoare şi anulează aproape în întregime optimismul de după turneul american.

Avem vreo certitudine după amicale? – Da, apărarea. Dar chiar şi în acest caz trebuie să avem anumite rezerve, înfrângerea cu Eintracht developând problemele din acest compartiment. Totuşi, atunci când se trage linie, bilanţul defensivei este unul pozitiv. Clasa şi experienţa indiscutabile ale lui Vidic l-au ajutat pe fostul căpitan al lui Manchester United să se impună ca un adevărat lider şi să se intergeze foarte bine, deşi de-a lungul carierei nu a mai evoluat într-o linie de trei. Alături de veteranul sârb, un excelent înlocuitor pentru Samuel, Ranocchia, responsabilizat de banderolă, şi Juan Jesus, care a lăsat definitiv în urmă accidentarea ce l-a făcut să rateze finalul sezonului trecut, au dat senzaţia că îşi pot ridica nivelul şi să asigure soliditate în faţa lui Handanovic, şi el cu evoluţii pozitive în această vară. De asemenea, Andreolli a arătat că poate fi o soluţie de rezervă decentă, iar o eventuală revenire a lui Rolando ar întări şi mai mult un compartiment care a oferit senzaţii pozitive, astfel că este de aşteptat ca erorile care i-au costat puncte importante pe nerazzurri în stagiunea precedentă să nu se mai repete.

Jonathan chiar este o soluţie pentru postul de mijlocaş central? – Iniţial, am crezut că e doar o soluţie de moment, din cauza faptului că lotul nu era încă complet în timpul cantonamentului de la Pinzolo, dar m-am şi temut, atunci când Mazzarri a spus că brazilianul poate evolua în centru. Acum sunt de-a dreptul îngrijorat. Singurul meci în care Jonathan a jucat pe postul său a fost cel de la Frankfurt, iar posibilitatea de a-l vedea în continuare ca mijlocaş central pare destul de probabilă în acest moment, cel puţin în primele partide oficiale ale sezonului. Tocmai când credeam că nu se poate ceva mai indecent decât ca Jonathan să fie titular cert la Inter.

Vom începe sezonul cu un sistem 3-5-1-1? – Cu Botta posibil pe picior de plecare şi cu Osvaldo şi Palacio care trebuie să-şi ajungă din urmă colegii din punct de vedere al pregătirii fizice, pare un scenariu foarte probabil. Partea bună e că, în acest sistem, Kovacic şi Hernanes se vor afla pe teren în acelaşi timp, însă, aşa cum am văzut la Salonic, nici unul dintre ei nu este eliberat de sarcinile defensive, pentru a se putea concentra exclusiv pe construcţie, astfel că unicul vârf, Icardi sau Osvaldo, se va găsi de multe ori izolat. Sigur, Mazzarri ne-a spus de multe ori în sezonul trecut că nu contează sistemul, ci modul în care este interpretat. Şi Van Gaal ar spune acelaşi lucru, de exemplu.

Cum rămâne cu apărarea de 4? – Recunosc, este foarte posibil să fi dat dovadă de multă naivitate în acest caz. Dar, în condiţiile în care Mazzarri a vorbit de atâtea ori despre faptul că va lucra şi asupra formulelor cu apărare de patru, m-aş fi aşteptat ca măcar într-un meci să avem parte de un astfel de experiment. Cred că asta spune multe despre cât de în serios poate fi luat omul de pe bancă, dar şi despre obtuzitatea sa din punct de vedere tactic. Şi aşa ajungem la a cincea întrebare.

Când vom vedea ceva nou în jocul Interului? – Întrebat de ce Inter şi-a creat puţine ocazii cu PAOK (de fapt, nici una), Mazzarri a răspuns cu deja obişnuinta lui nonşalanţă: „Am greşit de multe ori ultima pasă”. Cu alte cuvinte, e vina jucătorilor. Genul de discurs care nu mai reprezintă o surpriză din partea fostului tehnician al lui Napoli. Adevărul, ca de obicei, este altul. Inter a jucat fără imaginaţie, fără ritm, a avut doar o posesie sterilă şi nu a surprins cu nimic. Deja-vu. Aceeaşi prudenţă dusă la extrem (când adversarul avea mingea, nerazzurri jucau într-un fel de 8-1-1, în cel mai bun caz), aceeaşi lipsă a unui presing avansat şi aceeaşi lipsă de soluţii ofensive. Este adevărat şi că cei doi oameni care ar fi trebuit să producă ceva în atac, Hernanes şi Kovacic, au fost şterşi, dar este evident că jocul Interului nu propune nicio noutate faţă de sezonul trecut. Iar PAOK a fost un adversar care a evoluat aşa cum o vor face cam jumătate dintre echipele din Serie A. Cele împotriva cărora nerazzurri au pierdut puncte importante anul trecut.

VIDEO: Rezumat PAOK Salonic – INTER 0-0

Inter: Handanovic (Carrizo 67) – Ranocchia, Vidic (Andreolli 67), Juan Jesus (Silvestre 85) – D’Ambrosio (Osvaldo 55), Jonathan, M’Vila, Kovacic, Nagatomo (Obi 78) – Hernanes (Guarin 78) – Icardi




One thought on “CINCI ÎNTREBĂRI DUPĂ AMICALUL CU PAOK SALONIC

  1. boboin

    am vazut si eu meciul
    SLABI rau de tot.
    era o faza la o lovitura de la margine cand nu aveai cui sa arunci. nimeni de la noi nu facea un pas in plus.
    Au jucat de parca i-a deranjat amicalul asta.
    Nu avem nici un pic de viteza de joc.
    Poate a pregatit meciul din Islanda Mazzari, cu 8 aparatori. daca ne domina aia.

    Reply

Leave a Reply to boboin Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *